Partners - Revista Asociatiilor Profesionale, Patronale și Antreprenorilor

Știinţa, șansa și viitorul societăţii moderne; Ce face România în acest sens?

Publicat de Cornelia Stanciu pe 05.12.2014.

Are România vreo șansă reală de a scăpa din poziția dezonorantă de etern codaș în privinţa rezultatelor cercetării şi a moduilui în care sunt evaluate universităţile noastre în clasificările internaţionale? Iată câteva din temele abordate de Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă` (FNSA), care a organizat a doua dezbatere din acest an cu tema “Cercetarea fundamentală în vremuri de criză”.

 “Prin aceste dezbateri FNSA, care reprezintă Academia Română, îşi propune o monitorizare permanentă a evoluţiei cercetării româneşti pentru că numai astfel putem înregistra rezultate superioare. Academia Română îşi propune să joace un rol mai activ, să abordeze problema institutelor, a revenirii la granturi, care au constituit un sistem foarte bun de promovare a cercetării”, a subliniat prof. Dr. Irinel Popescu, membru corespondent al Academiei Române.

Bucureștiul reia, de fapt, preocupările europene la nivel academic, așa cum au fost exprimate în conferinţa de la Lisabona, din 6-7 octombrie, intitulată “Viitorul Europei este Ştiinţa”.,

Accentul a fost pus pe rolul ştiinţei în societatea modernă, în următorii 10-15 ani. S-a discutat despre cum ne vom proteja sănătatea, cum vom trăi, şi învăţa în viitor etc. Din perspectiva aportului cercetării. Şi discuţiile au condus la concluzia că priorităţile ştiinţei şi cercetării sunt două: 1. Sănătatea şi îngrijirea medicală; 2. Crearea de locuri de muncă. În privinţa sănătăţii, în raportul CE sunt remarcate medicina personalizată, tehnologiile de îmbunătăţirea performanţei, imagistica creierului”, a spus academician Maya Simionescu, vicepreședintele Academiei Române, directorul Institutului de Biologie şi Patologie Celulară „Nicolae Simionescu“.

Invitații Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă, nume de referință în cercetarea internațională, au arătat că o soluție posibilă pentru viitorul României constă și în alcătuirea Registrului cu structurile şi colectivele de cercetare, dar şi în identificarea mai multor surse de finanţare a domeniului.
 Progrese în acest sens au fost înregistrate în ultimul an, când, pe lângă fondurile alocate de Ministerul Educaţiei au apărut și fonduri europene pentru cercetare gestionate de Ministerul Fondurilor Europene.
Un trend pozitiv a fost marcat și de programele sectoriale derulate de unele ministere, cum ar fi Ministerul Agriculturii, care în parteneriat cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice promovează de câţiva ani un program de cercetare în domeniu.
Guvernul trebuie să reconsidere rolul Academiei Române în finanţarea cercetării, dar şi la reluarea granturilor Academiei Române, au afirmat vorbitorii. Profesorii Dan Duda de la Universitatea Harvard şi Mircea Ivan de la Universitatea din Indianapolis, s-au referit la posibilitatea inserţiei cercetătorilor români în reţele internaţionale ("brain-networking") şi la posibilitatea unor parteneriate bilaterale cu cercetătorii români..
  În cadrul întâlnirii s-a remarcat iniţiativa recentă a Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS) de alcătuire a unui Registru care să cuprindă toate structurile şi colectivele de cercetare din România, ceea ce va permite mai bună cunoaştere reciprocă a comunităţii ştiinţifice naţionale şi va face posibilă interconectarea mai facilă a diferitelor grupuri de cercetare.

Cuvinte cheie: Registrul cercetării din România, “Cercetarea fundamentală în vremuri de criză, Viitorul Europei este Ştiinţa”.

Despre Cornelia Stanciu

Expertiza din domeniul medical și industria farma din România și  cunoașterea în detaliu a sistemului sanitar din țara noastră  adăugă vvaloare , veridicitate și credibilitate articollelor care-i poartă semnătura.

Comentarii