Partners - Revista Asociatiilor Profesionale, Patronale și Antreprenorilor

Patronatul bijutierilor acuză grave disfuncţionalităţi legislative. Legislaţia actuală, pe cale să facă o nouă victimă în rândul industriilor româneşti.

Publicat de redactia partners pe 06.02.2016.

Aurul, considerat cea mai sigură investiţie, devine nesigur în România. Motivul? Neînţelegerile dintre  bijutieri şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului – ANPC, autoritatea statului responsabilă cu marcarea şi controlul produselor din metale şi pietre preţioase, care doreşte monopolizarea întregii pieţe din ţara noastră.

Efectele sunt  în defavoarea siguranţei consumatorului, care poate cumpăra falsuri sau tinichele marcate şi vândute pe post de produse veritabile, pe o piață neagră care înfloreşte, hrănită tocmai de cei care ar trebui să o controleze, adică, de ANPC, susţin bijutierii.

Evoluţia pieţei bijuteriilor  nu este doar un segment de lux, ci unul cu profunde implicaţii economice. În România, chiar dacă nivelul de trăi este încă departe de media europeană, există o cultură a metalelor şi pietrelor preţioase, investiţiile de acest gen fiind varianta recomandată mai ales în perioadele de criză. Astfel, în 2008 s-au vândut în Romania, aproximativ 1.000 kg de bijuterii din aur de 585/000 pe lună”, după cum am aflat de la Karl Heinz, preşedintele Patronatului Bijutierilor din România - PBR.

Legislaţia actuală din România, rezultat al efortului declarat de autorităţi de racordare la practicile europene, a condus însă la scăderea dramatică a cifrei de afaceri din industria de bijuterii, de pe piaţa fiscalizată. În prezent se produc doar circa 100 kg de bijuterii din aur de 585/000 pe lună și o cantitate aproximativ dublă de bijuterii din argint.

Toate acestea s-au întâmplat, în condiţiile în care tehnologia disponibilă la noi și capacitățile de producție ar fi fost suficiente pentru a putea satisface cel puțin jumătate din cererea pieței în 2008, cu rezultate economice impresionante atât pentru branșă, cât și pentru consumatori și bugetul de stat”, a punctat preşedintele PBR.

Mai mult, ţara noastră deține o istorie de peste șase mii de ani în ceea ce privește prelucrarea aurului în bijuterii, fiind cea mai îndelungată din Europa. După apariţia în Evul Mediu a breslei bijutierilor și argintarilor, realizările meseriașilor din Brașov și Cluj au fost căutate în toată Europa Şi faima lor a dăinuit până în perioada interbelică.

Problemele actuale pentru bijutierii români au apărut ca urmare a normelor şi metodologiei de marcare.  Este vorba despre metodologia de marcare a produselor, la iniţiativa ANPC, care a scumpit semnificativ preţul produselor, uneori depăşind chiar dublul valoarii manoperei. Evident, această creştere artificială a preţului produselor finite a condus la distorsionarea pieţei, afectând astfel atât consumatorul, cât şi întreaga industrie, siguranţa locurilor de muncă şi, nu în ultimul rând, veniturile la bugetul de stat.

“Modalitatea autorizării operațiunilor cu metale și pietre prețioase a fost complet distorsionată de către ANPC, asimilând-o ca pe o sursă de venituri, lipsită chiar și astăzi de orice justificare corectă. În fapt, această autorizare constituie o suprataxare nejustificată a unei ramuri economice, contribuind astfel la o decapitalizare semnificativă a operatorilor din domeniu”, a spus în continuare reprezentantul bijutierilor.

Acum, România este în mare măsură captivă importurilor, care, în multe cazuri, se vând direct din sacoşă, nefiscalizat, pe piaţa neagră sau gris. Fiscalitatea uriașă și discriminatorie combinată cu o birocrație excesivă și costisitoare au condus, inevitabil, la această situație.

În prezent, mai operează peste 6.000 de firme, din care aproximativ 2.000 prestează servicii și produc bijuterii, iar aproximativ 200 de firme dețin mijloace de producție modernă. Peste 60.000 de persoane mai sunt direct angajate în această industrie care se străduieşte din răsputeri să reziste loviturilor aplicate de autorităţi propriului stat.

Bijutierii reclamă lipsa unui cadru legislativ modern, care să stimuleze producţia autohtonă şi comerţul legal.
PBR propune ridicarea nivelului profesional al branşei şi introducerea unui Cod de Bune Practici, care să permită responsabilizarea deplină a operatorilor în ceea ce privește calitatea și denumirea produselor, în paralel cu eficientizarea și simplificarea acțiunilor de control de calitate efectuat de către ANPC, instituţia cu atribuţii de control în domeniu.


În acest scop, bijutierii propun înfiinţarea unui „colegiu” – instituție organizatorică profesională, înființată prin lege, care se va ocupa în mod eficient de ridicarea nivelului de profesionalism și corectitudine al operatorilor, prin întocmirea unui “Cod de Bune Practici” și respectarea cu strictețe a acestuia.

Deocamdată, neînţelegerile dintre bijutieri şi ANPC îşi aşteaptă rezolvarea în sălile de tribunal, iar propunerea legislativă a patronatului se află pe masa Parlamentului.

 

Cuvinte cheie: patronatul bijutierilor, aur

Despre redactia partners

Jurnalisti cu experienta si tineri plini de idei, creativi si  profesionisti.

Alltfel de presa, profesionistă și obiectivă,  mai aproape de antreprenori, de ONG-uri, de  economia reală și de societatea civilă...deci, de oameni. Şi asta face diferenţa.

 

Comentarii