Partners - Revista Asociatiilor Profesionale, Patronale și Antreprenorilor

IMM-urile din zona Mării Negre, încurajate să formeze clustere pentru a-și crește competitivitatea

Publicat de Sorina Voica pe 16.04.2014.

Şansa pentru competitivitate a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) din zona Mării Negre este de a forma clustere, una dintre cele mai bune oportunități pentru a rezista competiţiei cu marile corporații. Şi guvernul României va acorda sprijin IMM-urilor care decid să se unească şi să formeze clustere şi alocă un buget de 80 de milioane euro pentru programele dedicate acestora.

Tehnologiile de informare sunt unul dintre domeniile care se dezvoltă cel mai repede în regiunea Mării Negre, dar în același timp marea majoritate a companiilor din sector sunt mici și mijlocii, cu resurse limitate. Una dintre facilitățile pentru dezvoltarea afacerilor IT o constituie programele de sprijinire a clusterelor regionale, declara ministrul-adjunct al transporturilor și comunicațiilor din Bulgaria, Petăr Kirov, în cadrul unei conferinţe internaţionale „Cooperarea intre clusterele pentru tehnologii de informare şi comunicare (TIC) pentru dezvoltarea, competitivitatea şi prosperitatea zonei Marii Negre”, desfăşurate recent la Sofia.

Astfel, sunt stimulate inovațiile, accesul la piețe mai mari, dezvoltarea infrastructurii și schimbul de experiență, a adăugat el, după cum relatează Agerpres.

Traian Chebeleu, secretar general adjunct al Organizației Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), a spus cu aceeaşi ocazie că încurajarea cooperării între companii se află printre prioritățile organizației. Chebeleu a remarcat pentru AGERPRES că această conferință este un prilej bun pentru OCEMN să includă în agenda sa politică de clustering, care până acum a lipsit din portofoliul organizației. Întrebat dacă situația actuală, când privirile întregii lumi sunt îndreptate spre zona Mării Negre, afectează activitatea OCEMN, secretarul general adjunct a spus că efectul nu este direct, deoarece organizația a fost creată să se ocupe doar cu probleme de natură economică, cele de natură politică fiind excluse. După cum a explicat oficialul român, zona extinsă a Mării Negre include 12 state, printre care șase riverane și alte șase din vecinătate, iar între aceste state există tot felul de divergențe, pentru a nu spune și conflicte. Or, ideea care a stat la bază a fost ca prin colaborare economică să se creeze un număr suficient de interese comune care într-un alt context să rezolve și diferențele politice, a precizat el. Revenind la subiectul clusterelor, oficialul de origine română consideră că nu există nicio piedică pentru formarea unor clustere din care să facă parte companii din țări membre ale UE și din state care nu fac parte din Uniune.

De același părere este și Ghenoveva Christova, reprezentanta Comisiei Europene. Christova a subliniat faptul că unirea eforturilor unor companii mici care provin din țări mici le permite acestora să devină competitive la nivel global. Christova a citat date potrivit cărora în Bulgaria sunt circa 240 clustere, în timp ce în România sunt 55, iar la nivel de Uniune — câteva mii. Întrebarea este dacă avem nevoie de toate acestea sau ele există doar pentru că există ajutor de stat pentru formarea de clustere, a punctat reprezentanta Comisiei. Trebuie să evaluăm care dintre clusterele existente sunt de succes, crede ea. Ca să avem succes, trebuie să fim selectivi, a conchis Christova.

La rândul său, Gabriela Pîrvu, de la Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri de la București, a declarat că doar 12 din cele 55 de clustere existente în România sunt active. Pîrvu a precizat însă că este vorba doar de o apreciere, deoarece nu există un sistem de evaluare a clusterelor. În opinia sa, faptul că numărul clusterelor înregistrate în Bulgaria îl depășește de câteva ori pe cel din România se poate explica cel mai probabil prin stimulentele oferite de statul bulgar. Responsabilul român a menționat că Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri are două programe de stimulare a clusterelor. Primul este menit creșterea competitivității și are un buget de 60 milioane de euro, existând 16 aplicanți, iar cel de al doilea, cu buget de 20 milioane de euro, are ca obiectiv atragerea întreprinderilor mici și mijlocii, la acesta fiind 23 de aplicanți. Cele două programe mai sunt deschise pentru noi aplicanți, a spus Pîrvu, sugerându-le celor interesați să viziteze site-ul Ministerului.

Conform Agerpres, în România sunt patru clustere din domeniul TIC; alte domenii în care există clustere sunt turismul, industria lemnului, industria textului, agricultură, mobilă, industriile creative, conform afirmaţiilor Gabrielei Pîrvu. Clusterele sunt distribuite relativ egal în teritoriu, în toate cele opt regiuni de dezvoltare din România. Cu toate acestea, specificul clusterelor poate diferi de la o regiune la alta. De exemplu, clustere TIC există la Cluj-Napoca, la Iași și la Timișoara. Gabriela Pîrvu a adăugat că, din informațiile pe care le are, se încearcă și crearea unui cluster internațional, româno-bulgar, prin atragerea unor parteneri bulgari într-un cluster existent în domeniul textilelor din România.

Adaptare după Agerpres

Cuvinte cheie: clustere, turismul, industria lemnului, industria textului, agricultură, mobilă, industriile creative

Despre Sorina Voica

Cu o experien'ță de peste 15 ani în presa economicădin România, de limbă română și engleză, Sorina Voica a avut șansa unor colaborări cu numne de referință în peisajul media autohton și a unor întâlniri-reper cu personalități ale vieții socio-economice din România sau care au vizitat România,

Jurnalismul este o misiune de onoare în slujba cunoașterii, dezvoltării spiritului natreprenorial și al trezirii conștiințelor"

 

Comentarii