Partners - Revista Asociatiilor Profesionale, Patronale și Antreprenorilor

După martie 1993, Curtea de Conturi a României și-a reintrat în atribuțiuni şi a început un proces dificil, complex de reconstrucție

Publicat de pe 07.04.2014.

Modernizarea statului român nu ar fi fost posibilă acum şi nici cu 150 de ani în urmă, fără o instanţă supremă de control şi supraveghere a banului public. Actul normativ prin care instituția de control devenea realitate, promulgat de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a reprezentat un pas important către civilizație, proces care se află în plină derulare, în efortul de adaptare la rigorile financiare europene, afirmă  președintele Curții de Conturi, Nicolae Văcăroiu.

- Se poate spune că înființarea Curții de Conturi a României, în urmă cu 150 de ani, a marcat definitiv modernizarea statului român? 

Nicolae Văcăroiu: Curtea de Conturi a României este una dintre instituțiile fundamentale ale statului de drept, de o importanță deosebită pentru că reprezintă, în conformitate cu prevederile Constituției, organul suprem de control al țării, urmărind modul de formare, administrare și utilizare a fondurilor publice ale statului, inclusiv ale instituțiilor administrativ-teritoriale. Este de precizat faptul că importanța care s-a acordat de-a lungul timpului Curții de Conturi derivă din însăși preocuparea pe care avut-o domnitorul Alexandru Ioan Cuza, respectiv primul ministru al Guvernului, Mihail Kogălniceanu, pentru ca, imediat după unificarea celor două Principate române, Moldova și Țara Românească, deci în 1859, să constituie o comisie care să se ocupe cu prioritate de înființarea acestei instituții fundamentale. Trebuie să observăm că înființarea instituției s-a făcut chiar înainte de adoptarea Constituției din 1866.

- Cum au decurs lucrurile până la momentul nașterii instituției? 
Nicolae Văcăroiu: Au fost dezbateri destul de furtunoase în Adunarea Legislativă, dar trebuie pus accentul pe faptul că preocuparea era legată de a se crea o instituție cu adevărat democratică, având la bază câteva principii fundamentale. În primul rând, independența, inamovibilitatea personalului Curții de Conturi. Cu alte cuvinte, să fie un organism independent, autonom, inclusiv din punct de vedere financiar, astfel încât să aibă toate prerogativele pentru a-și aduce la îndeplinire cu maximă eficiență analizele anuale care se fac asupra modului de gestionare a banului public. Sigur că, prin această înființare, care s-a concretizat prin Legea din 24 ianuarie 1864 semnată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Curtea de Conturi a îmbrăcat o formă modernă, luându-se în analiză două modele: modelul francez în ceea ce privește derularea activității de control ulterior, adică după închiderea exercițiului bugetar al Curții, respectiv modelul belgian în ceea ce privește alegerea candidaților și aprobarea acestora de către domnitorul Cuza.

- Ce a urmat după intrarea în scenă a Curții de Conturi a României? 
Nicolae Văcăroiu: Este interesant de spus că toată această acțiune de înființare a Curții de Conturi face parte din programul amplu de reforme democratice pe care le-a inițiat domnitorul Cuza. El este considerat și astăzi făuritorul României moderne, în sensul că într-o perioadă de domnie relativ scurtă (1859-1866) a reușit, pe lângă actul de unificare a statului român, să realizeze o adunare legislativă unică, un Guvern unic, unificarea administrativă, fiscală, vamală, monetară. De asemenea, o serie de reforme în domeniul învățământului, domeniul reformei agrare, al justiției.

Evoluția ulterioară a Curții de Conturi nu a fost lină. De-a lungul timpului a suferit numeroase modificări în ceea ce privește organizarea și funcționarea instituției, impuse și de mutațiile care au avut loc în România pe plan politic, economic, financiar. Dacă ar fi să privim în perspectivă, putem spune că toate aceste modificări au avut în vedere în permanență grija pentru a avea o Curte de Conturi care a îmbrăcat inițial denumirea de Înalta Curte de Conturi.

- Curtea de Conturi a avut, de-a lungul timpului, și contestatari
Nicolae Văcăroiu: Curtea de Conturi, așa cum s-a spus și pe timpuri, și putem spune și astăzi, este o autoritate ingrată, întrucât prin atribuțiile pe care le are, în mod special de respectare a disciplinei financiare, a legilor, de către toate autoritățile centrale și locale, deranjează, supără. Bineînțeles că în felul acesta, inerent, Curtea de Conturi își creează în permanență 'dușmani'. Grija noastră permanentă a fost pentru consolidarea instituțională. Funcționarii Curții de Conturi îndeplinesc condiții severe, cu vechime în profil juridic, economic, cu examene dure. Un controlor financiar care azi se numește auditor public extern trebuie să aibă o pregătire complexă.

Care au fost evenimentele-cheie care au marcat existența Curții de Conturi în cei 150 de ani de activitate? 
Nicolae Văcăroiu: De-a lungul timpului, au avut loc modificări importante, una dintre ele fiind după Constituția din 1923. Astfel, în 1929 are loc o nouă organizare a Curții de Conturi a României, legată mai mult de dimensiunea instituției, pentru că numărul entităților supuse controalelor se extindea. În perioada 1864-1948 Curtea de Conturi a avut 12 președinți. Dacă ar fi să iau și perioada următoare, până în 2014, vă pot spune că eu sunt al 17-lea președinte al instituției.

În 1948, Curtea de Conturi a României este practic desființată din cauza instalării regimului totalitar. Abia în 1973 se înființează Curtea Superioară de Control Financiar, care a fost condusă până în 1989 de către Gogu Rădulescu, în calitate de președinte. În 1989, odată cu desființarea tuturor autorităților din timpul regimului comunist, s-a desființat temporar Curtea de Conturi a României. 
Imediat după Constituția din 1991 s-a introdus în articolul 139 o prevedere distinctă referitoare la Curtea de Conturi, inclusiv mandatul de șase ani al membrilor instituției.

În martie 1993, Curtea și-a intrat în atribuțiuni. A început un proces dificil, greu, complex de construcție a Curții de Conturi. S-au înființat în teritoriu 41 de Camere de Conturi, plus cea din București.

La înființare, prin Legea 94 din 1992, s-a ținut cont de tot ce înseamnă experiență acumulată în timp de țările cu vechime serioasă în ceea ce privește Curtea de Conturi, cum ar fi Franța sau Germania. Curtea de Conturi s-a înființat pe trei secțiuni: o secție de control preventiv, una de control ulterior și o altă secție, cea jurisdicțională.

- Ce se întâmplă azi din punct de vedere al atribuțiilor Curții? 
Nicolae Văcăroiu: De-a lungul timpului, o serie de atribuții pe care le avea i-au fost luate și date altor instituții. Se spunea: Curtea de Conturi este prea puternică. Și mă refer la oamenii politici care spuneau asta. În 1999, controlul preventiv a fost luat și trecut la Ministerul de Finanțe. De asemenea, i s-a mai luat o atribuție, cea legată de controlul asupra actelor de privatizare care se derulau. Ulterior, am recăpătat această atribuție. Noi am rămas astăzi numai cu controlul ulterior. Odată cu revizuirea Constituției din 2003 a fost desființată și secția jurisdicțională a Curții de Conturi, astfel că litigiile pe care le are Curtea cu diversele entități aflate sub audit sau control se soluționează de către instanțele de drept comun. Asta se petrece și la ora actuală. Așteptăm cu interes înființarea instanțelor specializate, în conformitate cu prevederile Constituției.

Din 2002 a intrat sub apanajul Curții de Conturi și controlul fondurilor nerambursabile pre-aderare, care sunt puse la dispoziție de către Comunitatea Europeană. Din 2003, în Curtea de Conturi se înființează un departament distinct care se numește Autoritatea de Audit, ce are drept atribuții derularea auditurilor pe proceduri europene a fondurilor nerambursabile puse la dispoziția României de Uniunea Europeană.

- Care ar fi raportul dintre bugetul alocat Curții de Conturi și sumele aduse la buget de către instituție în urma controalelor efectuate
Nicolae Văcăroiu: Noi, Curtea de Conturi, suntem o autoritate autonomă, independentă, dar avem un specific aparte. Personal, nu mă numesc bugetar, deși fac parte din structura bugetară. Eu primesc un buget de la Parlament cam de 40 de milioane de euro pe an. Constatările noastre la nivelul unui an se ridică între 600 și 800 de milioane de euro, din care 100 de milioane se aduc direct în timpul controlului și restul mai greu pentru că se regăsesc în diferite procese pe care le avem. La ora actuală, Curtea de Conturi are peste 2.400 de procese în contencios administrativ, iar peste 85% dintre ele le câștigăm, și este firesc să fie așa. Mai și pierdem.

- Care este expunerea instituției pe care o conduceți pe plan internațional
Nicolae Văcăroiu: În ceea ce privește activitatea internațională, trebuie menționată participarea tot mai intensă a Curții de Conturi a României ca membră a EUROSAI și INTOSAI în cadrul Comitetului pentru Standarde Profesionale (pentru auditul de conformitate și pentru standarde de control intern), al Comitetului pentru Schimb de Experiență (grupul de lucru privind auditul mediului, datoria publică, în cazul dezastrelor), precum și în cadrul grupurilor de lucru (auditul mediului, auditul IT, auditul TVA, audit și etică) organizate în cadrul EUROSAI.

Ce planuri are Curtea de Conturi în acest an, ținând cont că vorbim despre un 2014 aniversar? 
Nicolae Văcăroiu: Cu prilejul aniversării a 150 de ani de la înființarea Curții de Conturi vom organiza pe data de 6 iunie la Palatul Parlamentului, în Sala Mare a Unirii, un eveniment aniversar important. La eveniment vor participa 400-450 de persoane, dintre care 100 vor fi din străinătate. Vor fi reprezentanți din circa 40 de state. Vom trimite invitații la toate instituțiile fundamentale ale statului, începând cu Președinție, Guvern, Curte Constituțională, Consiliu Legislativ, Parchet General, Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Concurenței, Institutul Național de Statistică, Ministerul de Finanțe, Banca Națională etc. Aniversarea celor 150 de ani de existență a impus elaborarea unor lucrări care să reflecte activitatea Curții în toată această perioadă. Astfel, se va re-edita istoria Curții de Conturi a României în perioada 1864 — 2014, o culegere de documente în două volume, precum și o broșură referitoare la Relațiile Internaționale al Curții de Conturi a României. Totodată, vom avea și o medalie jubiliară, o plachetă aniversară, precum și o ediție filatelică.

AGERPRES

 

Cuvinte cheie:

Despre

Comentarii