Partners - Revista Asociatiilor Profesionale, Patronale și Antreprenorilor

Casele pasive, modul ingenios de a combate creşterea continuă a preţului energiei

Publicat de redactia partners pe 26.09.2015.

Merită plătit preţul unei case pasive? Este doar o modă sau un moft, pentru a fi cu orice preţ în pas cu ce se poartă în Europa sau o alegere înţeleaptă?

Ne-am adresat unui specialist autorizat, bun cunoscător al domeniului, arhitectul Ede ABOS din cadrul firmei harghitene MEZON Com SRL, preşedintele Asociaţiei Casa Pasivă din România, care ne-a spus:

Conceptul de casă pasivă a început să fie cunoscut şi în ţara noastră, chiar dacă în momentul actual sunt foarte puţine exemple construite: în curând vom avea în jur de 5-10 clădiri la nivelul întregii ţări. Din acestea, sperăm ca cel puţin 5 să fie şi certificate de Institutul de Case pasive din Darmstadt, Germania”.

Faptul că suntem atât de mult în urma altora nu ne surprinde, nici nu ne descurajează, pentru că, în anumite domenii, românii sunt capabili să recupereze foarte repede.

Desigur, sunt costuri suplimentare pentru a ajunge la standardul de eficienţă energetică creat de fizicianul german Wolfgang Feist la sfârşitul anilor 80’ şi care defineşte casa pasivă, comparativ cu o construcţie obişnuită.

În Europa Centrală şi de Vest costurile suplimentare pentru realizarea unei case pasive variază între 0 şi 15%. Există exemple care atestă că se poate realiza o casă pasivă chiar şi cu costuri similare cu o clădire construită conform normelor în vigoare privind eficienţa în construcţii, pentru că în unele state europene aceste norme sunt destul de severe; şi la noi s-au făcut paşi în ultima perioadă, însă suntem încă departe de cerinţele impuse în ţările aflate la vest de noi. Dacă am face o comparaţie între o clădire conformă cu normativul actual din România şi o clădire conformă cu standardul caselor pasive ne-am da seama că diferenţele nu-s chiar aşa de însemnate, astfel nici costurile suplimentare nu ar depăşi mai mult de 10-15%.

Cladirile construite până în momentul actual în România arată o diferenţă de 20-25% faţă de un edificiu/ locuinţă obişnuită, construită mai mult sau mai puţin conform normativelor actuale din România. Aceste costuri suplimentare se vor recupera cu siguranţă în următorii 10 ani, în special în cazul în care luăm în considerare şi creşterea continuă a preţului surselor de energie de orice natură ar fi ele”, a punctat interlocutorul meu. 

Ce înseamnă o casă pasivă? În ce constau avantajele unei case pasive?

Casa pasivă are un standard de eficienţă energetică ridicat, care, pe lângă consumul foarte redus de energie, în special pentru încălzire, are şi avantaje care nu se pot exprima în valori băneşti, dar care ne pot oferi un confort sporit, cum ar fi suprafeţe interioare cu o temperatură între 19-20 grade C,  prin care eliminăm atât asimetria termică, cât şi posibilitatea apariţiei condensului şi, implicit, a mucegaiului”, a venit răspunsul lui Ede ABOS.

 Membrii Asociaţiei Casa Pasivă din România construiesc şi promovează casele pasive prin toate canalele posibile, în primul rând pe reţele de socializare dar şi prin proiecte finanţate de UE şi evenimente, inclusiv de talie internaţională. Un asemenea exemplu ar fi Passive House Open Days în cadrul căruia, în fiecare an, în luna noiembrie, se pot vizita case pasive construite, unde cei interesaţi se pot informa despre avantaje direct de la locatarii acestora.

Există şi o serie de mituri în mentalul colectiv, pe care specialiştii se străduie să le dezrădăcineze şi care explică într-o oarecare măsură lipsa entuziasmului pentru acest gen de clădiri.

Ele se referă la consumul specific de energie, care nu este nul, ci unul foarte scăzut, estimat la 15 kWh/mpan, dar, mai ales la tehnologiile incorporate.

Să nu credeţi că avem de-a face cu o tehnologie spaţială, locatarul nu se va simţi ca într-o navă spaţială din filmele SF şi nici nu are nevoie de pregătire specială pentru a o controla! În general, faţă de o clădire contemporană, singura interfaţă în plus, în afară de un termostat este cea a ventilaţiei cu recuperarea căldurii care se rezumă la 3 trepte de viteză”, a punctat arhitectul din Miercurea-Ciuc.

Casa pasivă nu se încadrează într-un anumit stil arhitectural, putând fi realizată la fel de bine într-un stil tradiţional, cât şi într-unul modernist sau contemporan, aspectul exterior fiind la latitudinea beneficiarului şi a arhitectului.

Printre exemplele edificatoare, vom avea curând o pensiune agroturistică, aflată acum in faza de proiect, o biserică reformată, în  comuna Floresti, Judeţul Cluj, în faza de construcţie, dar şi o locuinţă unifamilială P+1, comuna Chinteni, Judeţul Cluj, tot în faza de construcţie

De asemenea, nu există nici o restricţie în ceea ce priveşte materialele de construcţie folosite, O casă pasivă poate fi construită la fel de bine cu izolaţie din baloţi de paie, cât şi folosind cele mai sofisticate şi mai avangardiste materiale de pe piaţă (Aerogel, VIP (vacuum insulation panel).

Clădirile pasive au şi ochiuri de geam mobile şi este chiar recomandat să le folosim pe acestea, în special în timpul nopţilor de vară, în vederea scăderii temperaturii aerului din interior”, a spus Ede Abos.

Deci, pe scurt, principalul avantaj al unei case pasive este că se păstrează o temperatură de confort a spaţiilor interioare, atât iarna cât şi vara, fără o suplimentare a energiei în vederea susţinerii confortului termic.

Credem că imaginile de mai jos vor fi elocvente pentru a vă deschide interesul pentru acest nou concept de construcţie, o investiţie durabilă pentru viitor, totodată, o metodă de a economisi pe termen mediu şi lung.

Cuvinte cheie: casa pasiva, certificate, Institutul de Case pasive din Darmstadt, Germania,, standard, eficienţă energetică, confort termic.

Despre redactia partners

Jurnalisti cu experienta si tineri plini de idei, creativi si  profesionisti.

Alltfel de presa, profesionistă și obiectivă,  mai aproape de antreprenori, de ONG-uri, de  economia reală și de societatea civilă...deci, de oameni. Şi asta face diferenţa.

 

Comentarii