Partners - Revista Asociatiilor Profesionale, Patronale și Antreprenorilor

Vă cunoaşteţi bine copilul? Cat de diferită este Generaţia Facebook ” sau” Generaţia touch-screen?

Publicat de Emil Stanciu pe 12.08.2015.

Cum sunt evaluaţi copiii de profesorii lor? Corespunde profilul identificat de profesori cu copilul tău, aşa cum este sau se lasă cunoscut acasă, de cei apropiaţi, mai ales de adulţi?

Un studiu realizat de Laboratorul Teoria Educaţiei din cadrul Institutul de Stiinte ale Educaţiei (ISE),  a surprins cele mai noi aspecte despre personalitatea copiilor nostri, cu focus pe  elevii de clasa a VII-a, "perioada in care fiecare tanar isi cauta identitatea. 

Cultura elevilor și învăţarea este o cercetare Educaţiei s-a desfăşurat în perioada mai-iunie 2014, pe un eşantion bazat pe un număr de 22 de școli, atât din mediul rural (7 școli) și din mediul urban (15 școli), cu o distribuţie echilibrată, în toate zonele ţării  (judeţele Alba, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Olt, Timiș, Vrancea și municipiul București).

Iata ce spun profesorii copiilor nostril.

Unele dintre evaluari creează contraste puternice alb - negru, într-o logică discursivă slab diferenţiată, caracteristică unei poziţionări cu înaltă încărcătură emoţională:

”Elevilor le lipseşte un sistem de valori, sunt demotivaţi, lipsiţi de orientare şi pragmatici:înclinaţi spre latura de aplicare imediată; de aceea sunt mai uşor de manipulat, de influenţat însens negativ.”

”Sunt plini de provocări, neînţeleşi, doritori de a cunoaşte fără să fie conștienţi de acest lucru.””Practic, cu cât au acces mai facil la informaţie cu atât mai superficial o folosesc.” 

”Generaţiile noi şi-au pierdut bunul simţ. Nu mai fac diferenţa între îndrăzneală şinesimţire.” 

”Copiii sunt greu de controlat, la fel părinţii, sunt copia lor. De la generaţie la generaţie sunt schimbări în rău. Îi modelăm tot mai greu (…), consideră că au numai drepturi.” 

 

”Generaţiile noi de elevi se caracterizează prin spontaneitate, personalitate și o foarte mare încredere de sine. Sunt foarte informaţi, au o serie de achiziţii, iar

sursa nu este școala.” 

Alte afirmaţii făcute de profesorii participanţi la cercetare nuanţează contururile îngroșate în profilul noii generaţii de elevi:

”Sunt curioşi, lumea de ce-urilor e la ea acasă, dar n-au răbdare să facă conexiuni. Elevii sunt mai inteligenţi, dar mai superficiali şi mai puţin motivaţi.”

”Sunt foarte puţin afectaţi de părerea noastră despre ei, cred în ei înșiși și în grupul lor mai mult decât credeam noi.” 

dar si:

”Pentru fiecare regulă cer explicaţii, vor să vadă ce avantaje pot trage din situaţii. Asta nu erău, este însă foarte greu de lucrat așa.” 

”N-aș spune inteligenţi, mai degrabă abili în a obţine ceea ce vor.” 

”Poate nu suntem pe aceeaşi lungime de undă. Au vestimentaţie diferită, alte preocupări….Sunt doar diferiţi, de noi, dar și între ei.” 

Printre afirmaţiile cu cel mai puternic impact în cadrul focus-grup-urilor cu profesori sunt cele care surprind într-o formulă-metaforă particularităţile atribuite noii generaţii de elevi.

Generaţia Facebook sau Generaţia touch-screen, cum au fost denumiti de profesori, subliniaza  dominanţa tehnologiei in viata elevilor.

Aprecierilor s-au referit și la tendinţele elevilor către autonomie, afirmare de sine și validare interpersonală, dar și la vulnerabilitatea /sensibilitatea lor la influenţele mediului și reactivitatea la stimuli: 

”cu viaţa la vedere, relaxaţi, în posturi (fotografii, înregistrări video) riscante pe care nu le conștientizează”;  

caută să atragă atenţia și să iasă în evidenţă cu orice preţ, urmărind cu disperare  primească like-uri. Acolo li se pare că e viaţa!” 

”o generaţie ce caută aprecierea în interiorul ei, nu de la adult. Și o și primesc, facil, postând nimicuri.”

”o generaţie dintr-o altă lume, virtuală, pe care noi, adulţii, nu o cunoaștem.” 

Alte afirmaţii accentuează hedonismul vârstei și conţin judecăţi foarte critice referitoare la acestea: ”

Generaţia actuală este generaţia lui: e bun ce obţin fără efort”, 

”Este reprezentativ pentru această generaţie faptul că așteaptă să fie fericiţi . De învăţat, să înveţe doar când le place.”, sau

” Pentru ei totul trebuie să fie în joacă, iar noi niște magicieni care le inoculează cunoașterea fără efort din partea lor.”

 

”Prin ce credeţi că se definește lumea lor?”,

Incercând o justificare/înţelegere a ”faptelor” de către profesori, remarcăm o notă pesimistă.

În acest sens observăm dificultatea profesorilor de a se raporta la copii strict în calitatea lor de elevi, evidentă și prin folosirea frecventă a termenilor copil și adult.

”Există un  flux informaţional foarte mare. Și eu aș fi fost supusă mirajului tehnologiei,dacă ar fi fost această explozie tehnologică atunci când am fost eu elevă. Copiii sunt uneori dezorientaţi. Fluxul informaţional este prea puternic și îi ameţește.  Societatea însăși este fără discernământ. Nu se mai percepe diferenţa dintre bine și rău, pozitiv și negativ.  Modelele vehiculate în societate și la televizor sunt de cea mai proastă calitate. Ca adult îmi pun și eu întrebarea ce e bine și ce e rău și încerc să păstrez mereu un echilibru.”

 Consumismul.  Azi copiii pot avea repede lucruri, le pot alege, folosi, dar nu durează, se perimează rapid prin apariţia altora noi, nu atât prin folosirea lor. De aici tendinţa lor de a se grăbi și lipsă de profunzime ce se încrustează în psihologia lor.” 

 O lume în care echilibrul muncă - răsplată este foarte fragil. Nu-i de mirare că așteaptărezultatele și recompensa imediat.” 

Concluzia care ar trebui sa ne puna imediat pe ganduri este:

În linii mari vorbind, grija faţă de copii nu corespunde necesităţilor, nici din punct de vedere educativ, nici emoţional şi nici general uman

Ce facem noi, cei care suntem fie parinti, educatori sau, pur si simplu, societatea civila?

 

 

Cuvinte cheie: focus-grup-uri, profesori, Generaţia Facebook, Generaţia touch-screen, validare interpersonală, influenţele mediului,

Comentarii